Aflate în Parcul Natural Porțile de Fier, Cazanele Dunării au o lungime de aproximativ 9 km și au o adâncime maximă de 120 de metri. Cazanele Dunării sunt împărțite în două sectoare: Cazanele Mari și Cazanele Mici. Cazanele Mari și Cazanele Mici sunt, din anul 1980, parte a Rezervației Naturale Porțile de Fier și ocupă o suprafață de 215 hectare. Zona ce poate fi vizitată se întinde pe o suprafață de doar 50 kilometri, de la Svinița la Orșova, însă este una dintre cele mai spectaculoase destinații din întreagă țară, fiind deseori numită “Dubrovnikul României”
Pentru a te bucura cu adevărat de bătrânul fluviu, trebuie neapărat să închiriezi o barcă. Pe lângă frumusețea naturală a Cazanelor, poți vedea pe malurile Dunării și câteva obiective istorice importante.
Ce poți vizita la Cazanele Dunării:
Chipul lui Decebal
Giganticul chip sculptat în stâncă al regelui dac este probabil cel mai popular obiectiv turistic din zona Cazanelor. Statuia se găsește în Cazanele Mici, la confluența Dunării cu Valea Mracunei, între localitățile Dubova și Eselnița, la aproximativ 18 km de Orșova. Este cea mai mare sculptură în piatră de pe Bătrânul Continent, putând fi observată chiar și de pe malul sârbesc. Această măsoară 55 de metri înălțime și 25 de metri lățime, depășind cu 8 metri celebra Statuie a Libertății din New York și cu 17 metri monumentul lui Hristos din Rio de Janeiro.
Mănăstirea Mraconia
Mănăstirea Mraconia a cunoscut toate vitregiile istoriei, începând de la pustiirea năvălitorilor, plata peșcheșului, stăpâniri străine și până la a fi înghițită de apă. Actuala mănăstire este ridicată pe locul fostei mănăstiri Mraconia, ridicată în valea cu același nume. Mănăstirea inițială a fost ridicată în anul 1523 sub jurisdicția Episcopiei de la Varset de către dregătorul regiunii de graniță a Caransebeșului și Lugojului, banul Nicola Gărlisteanu. Biserica a primit hramul Sfântului Prooroc Ilie. Mănăstirea Mraconia a fost ridicată pe locul unui fost punct de observație și dirijare a vaselor de pe Dunăre, căci datorită arhitecturii reliefului, prin îngustimea din loc în loc a defileului nu putea avea loc trecerea simultană a două vase. Conform spuselor lui Nicolae Stoica de Hațeg, Protopopul Mehadie, mănăstirea a fost părăsită de călugări în 1453, din cauza frecventelor incursiuni turcești.
Peștera Veterani
Renumită atât pentru legenda sa, cât şi pentru accesul său mai neobişnuit şi ceva mai aventuros – făcut doar pe apă, peştera Veterani îşi are originea numelui după cel care a fost aghiotantul lui Ianovici, comandantul armatei austriece cantonate la Caransebeş şi care a refortificat peştera la sfârşitul secolului al XVII-lea. Peştera Veterani a stat întotdeauna în atenţia căutătorilor de comori din întreaga lume, care susţin că vestitul tezaur din argint al împărătesei Mariei Tereza aparţinând Imperiului Austro – Ungar sau comorile ţarului sârb Obrenovici ar fi ascunse într-o cavernă închisă cu stânci. Se spune că în vremea lui Cuza, Obranovici, prinţul Serbiei, care se certase cu fratele său, Mihai, a trecut în România cu 80 de cai care cărau saci cu aur. Toţi soldaţii sârbi care au adus această comoară, după ce a fost ascunsă, au fost omorâţi. Se mai spune că singurul indiciu al locului unde este comoara, este o piatră pe care este încrustat un şarpe. Se vorbeşte şi despre comorile neamului Basarab, din care stareţul Nicodim, el însuşi descendent al familiei, ar fi luat o parte pentru a construi mănăstirea de la Tismana, iar restul comorii l-ar fi ascuns într-o peşteră din Clisura Dunării. Legendele locului spun că, în peşteră, dacii au avut mult timp un altar unde se închinau lui Zamolxis şi în cinstea căruia făceau sacrificii, aşa explicându-se oasele de păsări şi animale descoperite de arheologi în câteva locaşuri săpate în piatră.
Peștera Ponicova
Peștera Ponicova este cunoscută și sub numele de Peștera de la Gura Apei ori Peștera Liliecilor, fiind și cea mai mare formațiune de acest fel din Defileul Dunării. Numele de Peștera Liliecilor i-a fost atribuit întrucât aici trăiesc colonii întregi de lilieci chiar în Galeria ce le poartă numele. Din pricina acestora pe jos se pot observa numeroase movile de guano provenite de la liliecii de mari dimensiuni. Această peșteră a fost săpată în peretele calcaros al versantului stâng al Dunării, mai exact în zona Cazanelor Mari, Ciucaru Mare și este amplasată la mică distanță de stul Dubova din județul Mehedinți. Galeriile acesteia însumează circa 1.660 metri parcurgând Ciucaru Mare și ieșind mai apoi în Dunăre. Trebuie menționat faptul că, galeriile au fost inundate parțial după crearea lacului de baraj. Peștera este formată din mai multe galerii care se unesc și sunt amplasate pe două etaje. Din partea ce duce spre Ponicovei se intră în galeria denumită Ogașul Ponicova, sau pe o porțiune mai îngustă se ajunge direct în Galeria Liliecilor. Pe podeaua de aici se pot observa diverse blocuri de prăbușite, concrețiuni și gropi.
Tabula Traiana
Pe malul sârbesc, în apropiere de Cazanele Mici, se găseşte de aproximativ 2.000 de ani o placă memorială antică numită Tabula Traiana. Placa este fixată în piatră şi pe ea sunt reprezentaţi doi delfini plutind şi un vultur pe cer. Figurinele şi ornamentele sunt sculptate în relief, iar scrisul este cioplit în piatră. Tabula a fost descoperită în anul 1961, atunci când autorităţile de la acea vreme au luat decizia ca întreaga zonă să fie cercetată din punct de vedere arheologic atât în România, cât şi în Serbia, dat fiind faptul că se intenţiona începerea lucrărilor la hidrocentrala Porţile de Fier I şi se ştia faptul că o serie de vestigii urmau să fie acoperite de apele Dunării. În traducere, textul Tabulei sună astfel : ” Împăratul Caesar, fiul divinului Nerva, Nerva Traianus Augustus Germanicus, preot suprem investit cu puterea de tribun a IV a oara, părinte al patriei, consul a III a oara, spărgând munţii a durat drum de-a lungul fluviului” .
Orșova
Orșova, așezat în inima județului Mehedinți, pe cursul Dunării, chiar pe malul lacului de acumulare Porțile de Fier I, este una dintre cele mai importante așezări din timpul Evului Mediu. Acest oraș are o încărcătură istorica aparte, în care au fost implicați maghiarii, turcii, dar și alte popoare, deținând numeroase dovezi ce demonstrează acest fapt. Orșova oferă posibilitatea iubitorilor de natură de a admira frumusețea peisajelor prin drumeții pe trasee montane sau prin plimbări cu vaporașul de-a lungul Defileului Dunării. Sunt organizate zilnic plimbări pe Dunare până la Cazanele Dunării, în care sunt incluse vizitarea tuturor obiectivelor turistice, precum: Cazanele Mari, Cazanele Mici, Statuia lui Decebal, Tabula Traiana, Peșterile Veterani și Ponicova.
Insula Pescărușul din Orșova reprezintă un spațiu pentru promenadă pe o distanță de 2150 metri, oferind o vizibilitate panoramică asupra Dunării, dar și asupra orașului. Insula Pescăruș completează tabloul perfect de relaxare al orașului, fiind un port de agrement cu o capacitate de 40 de nave, cu o lungimi cuprinse între 8-10 metri, deținând patru pontoane pentru acostarea navelor cu turiști. Orașul Orșova este renumit pentru liniștea și serenitatea sa, pentru spectacolul de lunină și culoare, iar pentru a te bucura pe deplin de frumusețea locului, recomandăm una dintre unitățile de cazare de pe faleza Dunării, unde poți admira răsăritul ce mângâie luciul apei. După o zi relaxantă petrecută pe insulă sau în piscina pensiunii, în drumeții sau cățărări pe munte, în plimbări cu barca sau cu bicicleta, trebuie să experimentezi și pescuitul pe Dunare.
Toate aceste atracții turistice, mai puțin Orșova, pot fi vizitate în cadrul unei plimbări cu barca. Așadar, dacă ajungi în zonă, trebuie neapărat să rezervi un tur cu barca, care te va duce atât prin Cazanele Mari, inclusiv la peștera Ponicova și la Grota Veterani, cât și prin Cazanele Mici, de unde vei putea admira golful și Mănăstirea Mraconia, Tabula Traiana și impozantul chip al lui Decebal.
