Undeva in centrul Italiei, chiar in inima Toscanei, la doar 3 ore de Roma, se afla un oraș romantic, înfloritor și plin de viață, vizitat anual de mai mult de 10 milioane de turiști, atrași fiind de muzeul în aer liber denumit Firenze sau Florența.
Florența
Florenţa – unul dintre cele mai mari centre artistice ce şi-a câştigat faima universală pentru multitudinea de comori de artă din Evul mediu şi Renaştere, probabil unice în istoria omenirii, este considerat locul de naştere al Renaşterii şi este recunoscut ca fiind unul dintre leagănele de artă ale culturii mondiale, de la pictură la sculptură şi arhitectură, literatură şi muzică. Fondat în sec I î.e.n., drept colonie militară romană, oraşul Florenţa a fost controlat succesiv de goţi, bizantini şi longobarzi. Pe parcursul istoriei, Florenţa a fost Republică, reşedinţă a Ducatului Toscanei şi capitală a Italiei. Aşa după cum am afirmat deja, splendoarea Florenţei ca oraş al artei se leagă în mare măsură de numele familiei Medici, care şi în ziua de astăzi, se bucură de respectul cuvenit. Despre această dinastie influentă, putem spune că a condus oraşul, sporindu-i atât bogăţia materială cât şi pe cea culturală, încă din anul 1434, când Casimo de Medici a preluat puterea în Florenţa. Datorită averii sale uriaşe, el a ajuns în scurt timp conducătorul de necontestat al oraşului, cu toate că nu a îndeplinit niciodată o funcţie oficială. La rândul lor şi cei ce i-au urmat, au adoptat roluri de „mari mecena”. Unii au susţinut cultura, iar alţii, au introdus în oraş obiceiul Carnavalului. În secolul al XVI lea, familia Medici ajunsese cu adevărat, cea mai puternică din Italia. Din rândurile sale au fost aleşi chiar şi doi Papi ai Bisericii catolice, care însă din păcate, au devenit mai degrabă un simbol al luxului şi risipei, decât al modestiei şi al toleranţei. Drept pentru care, la moartea ultimului reprezentant al familiei, numele de Medicini mai avea doar puţin din strălucirea vechilor timpuri.
Atracții și obiective turistice
Piazza del Duomo
Piazza del Duomo și grupul de clădiri ce formează întreg complexul adună laolaltă unele dintre cele mai mari comori artistice ale Italiei, toate amplasate într-un areal relativ redus. Vizitați Baptisteriul (Battistero), Clopotnița (Campanile), Catedrala Santa Maria del Fiore (Domul) și Muzeul acesteia (Museo dell’Opera del Duomo) și veți pătrunde într-o lume în care cei mai mari artiști ai renașterii italiene: Ghiberti, Brunelleschi, Donatello, Giotto și Michelangeloau creat operele care au făcut înconjurul Pământului.
Catedrala Santa Maria del Fiore
Domul Santa Maria del Fiore este enorm! Fiind a treia catedrală ca mărime din lume după Sf Petru din Roma și St Paul din Londra, Domul din Florența poate găzdui în interiorul său 20.000 oameni. Admirați Porta della Mandorla, ușă ce înfățișează Înălțarea la Cer a Maicii Domnului, o capodoperă a lui Nanni di Banco (1420) și fațada în stil gotic, bogat ornamentată (fațada originală a fost distrusă în anul 1587; cea actuală datează din secolul al XIX-lea). În interior lucurile se schimbă. Radical. Exteriorul bogat contrastează puternic cu interiorul aproape gol, auster. Majoritatea operelor de aici au fost duse de-a lungul anilor în Museo dell’ Opera del Duomo. Însă chiar și așa, interiorul Domului este, pur și simplu, copleșitor prin mărime, prin frumusețea vitraliilor, prin splendoarea mozaicurilor – cel mai vechi datând încă din 1225.
Galleria degli Uffizi
Clădirea care găzduiește astăzi Galleria degli Uffizi a fost proiectată în anul 1560 pentru a găzdui birourile instituțiilor administrative. Astăzi este unul dintre cele mai importante obiective turistice ale Italiei, fără nici o exagerare, având în vedere colecțiile pe care Galeriile Uffizi le adăpostește, lucrări unice, adevărate capodopere realizate de marii artiști ai perioadei Renașterii. Mare parte a colecțiilor pe care le regăsim aici au fost dăruite orașului de către Familia de Medici cu scopul de a servi drept sursă de inspirație oricărui localnic sau turist, însă cu condiția ca aceste lucrări să nu părăsească niciodată Florența. De la Giotto și artă florentina a secolului al XIV-lea la Renașterea timpurie, de la Botticelli la da Vinci, Perugino, Michellangelo și Raffaello, de la Manierism și pictorii din Emilia Romagna la Rubens și Rembrand, toate sunt opere de artă adunate într-un singur loc. Galleria degli Uffizi își poartă cu mândrie statutul de primul muzeu modern din Europa și continuă să se mențînă în topul celor mai apreciate și vizitate zece muzee din lume.
Ponte Vecchio
Încă de la începuturile sale, Ponte Vecchio găzduia magazinele florentine. Acestea au aparținut negustorilor de pește și măcelarilor care erau atrași de faptul că își puteau arunca gunoaiele direct în râu. Chiar la mijlocul podului se formase și o gaură care mai există și astăzi prin care negustorii își aruncau gunoaiele în răul Arno. Abia în anul 1593, Ferdinand I a interzis accesul comercianților pe pod, în locul lor aducând bijutierii și aurarii ai căror urmași se află și astăzi aici. Aceștia plăteau o chirie dublă, iar Ponte Vecchio a căpătat o altă importanță. Atunci când Familia de Medici s-a mutat de la Palazzo Vecchio la Palazzo Pitti, au decis că ar avea nevoie de un drum de legătură, un pasaj secret pentru Cosimo I, de la Galleria degli Uffizi la Palazzo Pitti, aflat de cealaltă parte a răului Arno. Acest drum de legătură le putea permite să fie mai aproape de oamenii pe care îi conduceau. Rezultatul doleanțelor acestora a fost Corridoio Vasariano, construit în anul 1565 sub semnătură arhitectului Giorgio Vasari, aflat deasupra micilor ateliere de bijuterii. Acest coridor adăpostește acum unele dintre cele mai inestimabile lucrări ale marilor artiști, în mare parte portrete. Puteți admira aici operele lui Rembrandt, Leonardo da Vinci, Raphael, Michelangelo sau Velásquez.
Palazzo Pitti
Pe la 1457 un bancher bogat, pe numele lui Luca Pitti, îi comandă lui Brunelleschi și apoi elevului acestuia, Luca Francelli, un palat de forma unui cub perfect. Începe astfel construirea celui mai mare palat deținut de un cetățean privat. În 1549 când Pitti rămâne fără bani, castelul va fi cumpărat de soția lui Cosimo I. Până în anul 1919 când Palazzo Pitti a fost donat statului de către Vittorio Emanuele III, acesta a fost reședința oficială a ducilor. Cât timp s-a aflat sub posesiunea familiei Medici, castelul a fost extins în permanență, adăugându-i-se noi lături și curtea interioară. Tot familia de Medici a început să colecționeze operele de artă care au stat la baza faimoasei galerii pe care o puteți admira astăzi. Trebuie neapărat să vizitați apartamentele regale (apartamenti reali) care au fost readuse la infatisrea lor din secolul al XIX-lea. Extravaganța lor este greu de întrecut, fiind punctată de decorațiunile de aur și stucco, de draperiile de damasc și candelabrele uriașe, de mobilierul de epocă, precum și de sculpturile și picturile care le împodobesc pereții.
Basilica di Santa Croce
În inima celei mai atractive zone ale Florenței se află Piazza Santa Croce. La capătul ei tronează impozanta Basilica di Santa Croce, o capodoperă a stilului gotic, construită de călugării franciscani începând cu anul 1294 conform unui plan ce reproducea o cruce egipteană. Inițial se dorea să rivalizeze cu biserica-mamă a călugărilor dominicani din cealaltă parte a orașului, Santa Maria Novella. Construcția basilicii Santa Croce a fost susținută de donațiile făcute de florentinii înstăriți. Aceștia considerau „implicarea” lor că un act de smerenie și vedeau înmormântarea lor alături de călugări că fiind o mare onoare. Pe de altă parte, bancherii vărsau sume uriașe de bani pentru construirea bisericii deoarece credeau că astfel vor fi izbăviți de vină practicării cametei. Cât de mărinimoși au fost cei peste 270 de locuitori de seamă ai orașului înmormântați aici, se poate vedea după decorațiile ce împodobesc nenumăratele capele, majoritatea fiind numite după familiile care au contribuit la construirea lor, ca să nu mai vorbim despre frumusețea locurilor de veci care se găsesc încă de la intrarea în biserică.
Giardino di Boboli
O vizită la Florența nu este completă fără a vizita Grădina Boboli. Aceasta se întinde pe o suprafață de peste 45.000 metri pătrați în spatele Palatului Pitti și este un adevărat muzeu în aer liber. Create de Niccolo Tribolo începând cu anul 1550 pentru Casimo I de Medici, grădinile au fost deschise publicului în anul 1766. Un patrimoniu botanic rar se contopește cu o abundență de capodopere sculpturale. Nu ratați Grotta Grande, în apropiere de curtea Palatului Pitti, unde se regăsesc replici ale Sclavilor lui Michelangelo, fântână lui Neptun, marele amfiteatru de secol XVI, uriașa statuie Abundenta de Giambologna, fântână lui Bachus cu faimoasa statuie grotescă ce înfățișează un pitic gras și gol pușcă ce călărește o țestoasă.
Multe sunt de povestit despre acest minunat oraș și cu siguranță un singur articol nu ar putea cuprinde toate obiectivele turistice din Florența. Așadar, vă las pe voi să descoperiți poate cel mai frumos oraș din Europa, în următoarea călătorie.
